Sunt la masa de dimineata, ma uit in castronul cu cereale cum plutesc fulgii deasupra laptelui, incerc sa mananc, dar totul imi intra cu noduri. Am facut o gafa ieri, si uite asa mi-am pus capul pe perna si m-am trezit astazi tot cu acelas gand, ca prin prostia mea am suparat si pe altcineva. Am ajuns sa nu ma mai mir de nimic in ceea ce ma priveste, pentru ca mi-am dat seama ca mie mi se intampla orice, orice ce altora nu li se intampla cu asa o usurinta, ma urmaresc legile lui Murphy si sunt profund demonstrate pe propria-mi persoana.
In consecinta,
promit ca nu mai fac!, sau cel putin incerc sa ocolesc eu ghinionul, sa nu mai umblu cu lucruri care nu-mi apartin ( ca atunci se intampla sa le stric ), si sa fiu mai atenta. Cand e vorba de deteriorarea anumitor obiecte, se repara, se pot cumpara altele, incerc pe cat se poate ca si suparerea sa o pot repara, sau cel putin sa o reduc...Imi pare foarte rau!
Si nu, nu va spun ce am facut defapt ca mi-e rusine!
5 comentarii:
daca nu mai faci chiar n-o sa aflam niciodata si ne-ai facut curiosi deja :( oricum... supararea trece repede. un zambet e suficient.
du-teh tu si vezi-ti de treaba. te-am iertat deja. :))) de-abia astept sa ne intalnim sa-mi povestesti :p glumesc
p.s. ce vina au cerealele?
se simte putin complexul tau de inferioritate si frustrarea ta
@ anonim: lasa ca nu esti tu, bah :p, deloc inferior si nici frustrat, ca de anonim nici nu mai zic...
@Anonim
Eu = Dea
Tu = Anonim
1-0 pt mine; mai jucam ??
@siblondelegandesc : Ma gandeam ca e mai rau
Trimiteți un comentariu