vineri, 27 iunie 2008

Striptease...

Se ia o bucata domnisoara cu o rochie rosie, un casetofon, si o bara intr-un metrou.
Proba martor o gasiti aici, si sa vedeti inca si ce priza a avut la calatori, unii dintre ei probabill au ramas cu gurile cascate, dar pacat ca nu putem sa le vedem fetzele, deoarece atentia cameramanului iscusit este asupra fetei, care isi expune productia.Si uite asa, au mai vazut si altii cate "o tzatza" care nu prea au noroc de astea, s-au bucurat un pic si neuronii lor, de mult pusi la murat.
Ne-a lasat Dumnezeu atat de diferiti , dar in acelas timp cu un tel comun...BANI , si fiecare face ce poate sa ajunga la ei, si la cat mai multi.Unii isi tocesc creierii prin facultati interminabile, altii intind mana la semafoare, altii decid sa faca streaptease in metrou.
Dupa "duetul" ei alaturi de Joe Cocker isi ia domnisoara catrafusili, nici macar timp sa se mai incheie la rochie n-are, ca de, n-a incasat profitul pe activitatea tocmai prestata si pierde metroul spre cealalta zona a Bucurestiului.Fatooooooooooooooo? tu le ai pe toate, pune mana si invata sa faci altceva.Ca de d'astea e plina Romania, din pacate.
Dupa tura de strans ciubuc prin metrou, sub afirmatia satisfacatoare a unei babe care ar fi vrut si ea sa mai aibe aspectul domnisoarei, iese din cadru.Merge fatoooo afacerea? Vezi poate iti extinzi productia si prin autobuzele din Sibiu, ca avem si noi bari d'alea ca la capitala, sau ti-a sters politia melodia de pe caseta in timp ce ai fost investigata????!!!!
HIHIHIHHIIIHIIII Rusinica!

sâmbătă, 21 iunie 2008

Vai de capul nostru...

Am tot auit de faimosul experiment cu telefoanele mobile si cu boabele de popcorn.Chiar mama imi spunea zilele trecute sa am grija, stiind ca vrobesc destul de mult la telefon.Inclusiv "celularul" lasat noaptea pe noptiera , fie el chiar si inchis.Indicat este sa nu dormim cu mobilul in aceeasi camera.Cat despre vorbitul la telefon in timp ce acesta este la incarcat, ganditi-va cat de tare se incinge,ramane numai sa mai iasa si fum .
Stim cu toti ca este un rau necesar, nu ne putem lipsi de el, dar macar atat cat se poate se recomanda a se evita apropierea, si contactul cu acesta.
Va las sa anticipati singuri ce se intampla cu "creierii" nostri cand vorbim la telefonul mobil. Take care!

Viata mea in eOk

Leapsa primita de la Cotofana


1. Cum te simti acum?



2.Vei ajunge departe in viata asta ?



3.Cum te vad prietenii tai?



4.Te vei casatori vreodata?



5.Care e prenumele prietenului tau cel mai bun?



6.Care e povestea vietii tale ?



7.Cum a fost la scoala?



8.Cum poti merge mai departe ?



9.Vei avea o viata fericita?



10.Cum e mama ta?

marți, 17 iunie 2008

O melodie care mie imi place foarte mult, am descoperit-o de cateva zile, in drum spre capitala.Plus de asta, pe sunetul acestei melodii am avut un strop de furnicaturi in stomac, deoarece conteaza o strangere de mana la momentul potrivit.
Enjoy it!

Zucchero & Cheb Mami - Cosi celeste

Reteta pentru astazi...

Ingrediente

1 kg de buna dispozitie
5 linguri de nepasare
1 carte de chirurgie
2 bucati marker unul roz si unul verde
1 cana cu apa plata / capucino ( dupa preferinte )
o legatura de chef de citit
o baie calda
niste hainute ( dupa gust)
cativa maruntisi in portofel
cativa prieteni ( dupa preferinte )

Se amesteca buna dispozitie cu nepasarea, se aseaza impreuna cu legatura de chef de citit, langa cartea de chirurgie, se adauga treptat cate o gura de apa sau capucino, se incercuieste cu markerul roz lucrurile foate importante si cu cel verde notiunile...mai putin importante sa spunem. Apoi se lasa amestecul vreo 3 ore la dospit. Dupa care se relaxeaza intr-o baie calda, se adauga hainutele dupa bunul plac se aduna pritenii si cu catva maruntis presarat , se merge la o terasa.

Se serveste alaturi o limonada.

Pofta...mare!

luni, 16 iunie 2008

M-am saturat...

M-am saturat sa merg la un examen cu lectia invatata si sa iau 9, pentru ca mai nou 10-le este al alora care copiaza.
M-am saturat de nedreptatile din lumea asta.
M-am saturat sa imi impun sa cred lucruri neadevarate , doar ca sa nu-i supar pe altii.
M-am saturat sa fiu mintita, doar de dragul de a nu-mi face cineva rau.
M-am saturat de cei pentru care sunt un continuu subiect de discutie.
M-am saturat sa las de la mine.
M-am saturat sa-mi pese mai mult de altii.
M-am saturat sa nu pot spune lucrurilor pe nume.
M-am saturat sa stau sa-mi treaca timpul, in fata calculatorului.
M-am saturat sa fiu data la o parte.
M-am saturat sa fiu refuzata...mai ales cu lingusitorul " as vrea dar nu pot, imi pare rau".
M-am saturat de promisiuni si de cuvinte incalcate.
M-am saturat sa spun de multe ori aceleasi lucruri , fara nici un rezultat.
M-am saturat sa nu fiu respectata.
M-am saturat sa astept.
M-am saturat de multe.

vineri, 6 iunie 2008

Absolventilor cu drag...

A inceput febra examenelor , si a licentelor care depaseste cu mult 37 grade Celsius.Majoritatea colegilor din generatia mea, exceptie cei de pe la inginerie sau drept, au bucuria, sau poate pentru unii nefericirea de a se considera oameni cu facultate terminata peste cateva saptamani. E frumos, e emotionant, momentul in care esti imbracat in roba, iar firul de la toca te gadila pe obraz.Imaginea asta de tineri absolventi ma duce cu gandul departe, parca toti ar fi niste super oameni de stiinta.
Zilele trecute am si avut placerea sa particip la un curs festiv, la dorinta unei bune prietene.Mi-a placut si chiar daca nu erau colegii mei, nu erau nici macar cunoscuti, cand s-au auzit primele strofe din Gaudeamus, mi s-a ridicat parul pe mana.
Gandul asta ca se termina inca o etapa din viata fiecaruia, ma intristeaza, si ma face sa imi aduc aminte de terminarea liceului; dar cand ma gandesc ca eu sunt la inca trei ani distanta de aceste momente, colturile gurii mi se ridica si fata mi se insenineaza brusc. Multi aud de medicina si spun ceva de gen " uaaaaaaaaaa 6 ani?", si cata scoala.Pai da , ca sincer chiar trebe.E ceva maret sa fi doctor si trebuie sa simti ca ai luptat sa ajungi sa-ti porti titulatura pe o parafa.
Gandindu-ma la cei care termina anul acesta facultatea, ma bucur pentru ei, si ma bucur si pentru mine; deoarece chiar daca nu imi iubesc din toata puterea toti compatriotii din an, pot spune ca ma simt bine alaturi de colegii mei, cu bune cu rele, si ma bucur ca nu ne despartim asa repede.
Am inceput pe bancile facultatii copii si terminam cu copii, unii dintre noi; pentru ca 6 ani inseamna mult si nimeni nu stie cate se pot intampla.
Le doresc colegilor mei de generatie , tinerii absolventi, bafta la licenta , succese la master si alte scoli pe care le vor urma, ca intre noi fie vorba chiar daca au fost 3 ani,care au trecut repede, nu se termina invatatul aici nici pentru ei.